One shoot- When you love someone…let him go

Ma casatoresc cu Matt!Ma casatorsc cu Matt!Ma casatorsc cu Matt!Ma casatorsc cu Matt!Cuvintele astea imi erau atarnate de inima cu atata greutate incat de abea mai reuseam sa pun hainele in valiza.Pana la urma am dat-o naibii de valiza trantind-o intr-un colt si mi-am chemat un taxiu neobosindu-ma sa imi maschez vocea plina de resentimente.M-am grabit spre usa cu dorinta de a nu mai vedea pe nimeni.

–         Simo!Unde pleci?Sti ca rochia de mireasa soseste azi si vreau neaparat sa ma vezi in ea!Adica…tu esti singura persoana care vreau sa o vada findca din cauza ta se intampla ce se intampla si sunt foarte bucuroasa pentru asta!a spus sora mea cu obisnuita-i veselie venind si imbratisandu-ma.

Durea!Durea ca naiba si nu puteam sa fac durerea sa inceteze.Am incercat sa imi maschez lacrimile si sa imi fac vocea sa sune normal.

–         Ma duc sa vad daca si Nelly e gata cu rochia de domnisoara de onoare  dupa care ma intorc, i-am raspuns dupa care m-am tras din imbratisare si am zbughit-o peusa.

Afara era foarte frumos , soarele incercand sa topeasca putin gheata din inima mea dar fara nici un folos.Cu fiecare pas pe care il faceam durerea se accentua…Daca as fi stiu ca se ajunge aici…Daca….Daca…Daca…

 Am ajuns in aeroport si ca prin vis m-am urcat in avion unde m-am trantit pe un scaun asteptand sa ma ridic de pe sol…Acolo , in cer poate durerea o sa fie mai mica…Cine-ar fi crezut ca eu , cea mai cu picioarele pe pamant tipa , domnisoara perfectiune care se indragosteste cu capul , nu cu inima avea sa isi paraseasca familia , orasul si tot cea ce iubea din cauza lui.Am simtit doua picaturi fierbinti coborandu-mi pe fata si desii niciodata nu m-am lasat sa plang acum le-am lasat sa se prelinga.Nu mai suportam!Totul era mult prea greu…

–         Cineva cu ochi asa frumosi nu ar trebuii sa-i iroseasca intr-un scop nefolositor , a spus o voce de langa mine dar nu m-am obosit sa ii raspund ci doar mi-am rezemat capul de geam lasand lacrimile sa curga in contnuare , nestinghrite.

–         Oricine ar fi el , nu merita lacrimilie tale ,  a continuat vocea de langa mine.

–         De ce naiba trebuie sa fie mereu un el?am intrebat acida.

–         Nu stiu…de ce naiba trebuie sa fie mereu o ea ? a raspuns el.

Atunci am facut deosebitul effort si mi-am ridicat ca sa privesc persoana de langa mine.Doi ochi verzi se uitau la mine cu un fel de intelegere in ei…Parul ii era ciufulit si avea  o culoare maronie obisnuita dar totusi ochii compensau.Pe buze avea un zambet care incerca sa para natural dar tot fortat era.

–         Sa inteleg ca si tu ai dat cu nasul de asfalt iubind, i-am raspuns. Pronuntand cu dezgust cuvantul suprafolosit de toata lumea.

–         Defapt eu am dat cu toata fata de asfalt dar incerc sa privesc asta cu zambetul pe buze nu cu lacrimile pe obraz , a raspuns el si  s-a apropiat putin de mine stergandu-mi lacrimile cupalmasa.

–         Da…cu zambet sau cu lacrimi el tot acolo ramane impreuna cu sentimentele lui inexistente pentru mine, i-am raspuns  lasandu-mi privirea.

–         Da…el ramane tot acolo dar tu nu , a spus el ridicand putin mai mult colturile gurii.Daca tot suntemaici si o sa petrecem in jur de trei ori…ce-ar fi sa imi spui cine-i nenorocitul si ce ti-a facut ? m-a intrebat .

–         Nenorocitul e vitorul sot al sorei mele , am raspuns asteptand umirea sa-I apara pe fata dar a ramas perplex.

–         Si ?Ce s-a intamplat ? a spus el cu o voce intelegatoare.

–         E mult de spus…si nu inteleg de ce ti-as spune asta tie , un strain , i-am spus eu.

–         Avem timp…si de ce sa nu imi spui?Adica dupa iti promit ca iti spun si eu , a spus el sctoandu-mi limba.

Ce gest imatur…imi place.Ok..oricum am nevoie de cienva pe care sa ma descarc.

–         Eu l-am cunoscut la un curs de teatru la care m-a tarat sora mea.Vorbeam cu el de multe ori…dar erau zile in care venea si statea mereu cu mine sau zile in care pur si simplu ma evita…L-am numit bipolar.Era genul de om care era cu toti si cu niciunul , adica vorbea cu absolut toata lumea dar nimeni habar nu avea despre el decat numele.Sora mea s-a apropiat mult de el…erau cei mai buni prieteni…Idea e ca eu in tot acest timp ma indragostisem de el…era in mintea mea tot timpul si nu puteam sa mi-l scot din cap.De fiecare data cand sora mea dorea sa mearga sa se intalneasca cu el imi cerea sfatul …cum sa se imbrace e.t.c. si mereu ii spuneam cea ce as face eu..Aveau intalniri saptamanale in care se confesau unul altuia.In tot acest timp el…se departa din ce ce in ce mai mult de mine…si tot mai mult se apropia de sora mea care stia totul despre el.Si totusi…traiam pentru acele mici moment in care poate mai ramaneam amandoi simai deschideam cate un subiect..eu mai mult findca el zici ca statea pe ace langa mine.Cand sora mea venea si imi spunea cat de bine s-a simtit si ce golume amuzante a facut si ce i-a mai zis ei pe subiectul ,,esti sora mea si esti cea mai tare,,  eu…pur si simplu puneam un zambet fals si incercam sa nu izbucnesc in plans.O data s-au certat…foarte rau si sincerc nu mai stiu de ce dar vazand cat de mult sufera soramea findca nu il mai are langa ea…am facut in asa fel incat s-au impacat .El mai vorbea uneori si cu mine si pot sa spun ca eram si noi…prieteni  dar mai mult de conjuncture pentru el.Matt , as il chema pe tip , peste cateva luni a intrebat-o daca vreau sa fie cu el si soramea a acceptat…In acel moment am vrut sa ma inghita pamantul…dar totusi mai era acea licarire de speranta ca poate…poate…si aici m-am oprit findca lacrimile au inceput sa curga din nou in timp ce tremuram din tot corpul.

–         Nunta lor este peste doua saptamani…Si eu…sunt aici plangand si enervand un strain , amcontinuat in timp ce simteam cum durerea se accentua din ce in cel mai mult.

Dintr-o data doua brate puternice m-au inconjurat si am fost trasa de pe scaun in poala lui.

–         Linisteste-te , a spus el in timp ce imi masa spatele.Nu e sfarsitul lumii chiar daca acum asa ti se pare , a continuat .

In ciuda tuturor lucrurilor care s-au intamplat pentru prima data in cateva luni ma simteam putin mai bine.Dintr-o data telefonul meu a inceput sa sune asa ca m-am dat jos din pozitia foarte comoda in care ma aflam si mi-am luat telefonul cu gandul s ail inched si sa ii arunc cartela dar am inghetat in momentul in care am vazut numele apelantului.Am vrut sa ii inched dar o voce m-a oprit.

–         Du-te si spune-i tot ce ai pe suflet , macar pentru dragul ultimei discutii , a spus tipul cu ochii verzi.

Am incuviintat si m-am dus pana la toaleta , am inchisusasi am raspuns.

–         Da ?

–         De ce ai plecat ? m-a intampinat o voce ingrijorata.Si nu incerca sa negi ca nu esti intr-un avion findca te-am vazut coborand din taxi , a continuat el.

–         In toti acesti ani , Matt , stateam cu telefonul in mana sau cu messul deschis ore in sir ca sa primesc macar un ,,ce mai faci ,, din partea ta.Nopti intregi m-am gandit la tine…la cum ar fi daca ai simti macar un sfert din cea ce simt pentru tine.Te-am iubit , tampitule.Am tinut atat de mult la tine incat am vrut sa fi fericit , am vrut sa ai tot cea ce iti doresti.Nu ti-a pasat nici cat negru sub unghie de mine in toti acesti ani si acum te prefaci ingrijorat?Ipocritule!Nu pot sac red cat tupeu ai!i-am tipat in telefon sic red ca m-a auzit si stewardesa.

–         Eu…adica…Sonia , de ce naiba nu mi-ai spus ?a spus si el radicand tonul.

–         Ce sa iti spun?Ca eram moarta dupa tine?Scuza-ma ca am vazut ca erai prea ocupat cu soramea ca sa te mai uiti si la mine!i-am spus pe un ton plin de dezgust.

–         Daca as fi stiut…mereu am simtit ceva pentru tine dar am vrut sa maschez asta crezand ca..e mai bine pentru amandoi.Nu apartinem acelorasi lumi , Simo, te-as fi ranit deoarece nu sti ce iubesti , a spus el.Tin la tine …nu stiu cum dar tin asa ca intoarce-te acasa , te rog , a spus el pe o voce imploratoare.

–         Deja m-ai ranit indeajuns de mult pentru toata viata. Nu mai am chef sa iti aud toate tampenile asa ca iti doresc casa de piatra.Si nu ma cauta  , nici tu si nici soramea findca nu ma mai intorc acasa.A ,  si inca ceva.Rasul tau este o insulta pentru urechea umana , supa care am inchis telefonul si m-am intors la locul meu.

–         L-ai pus la punct , nu ?a intrebat tipul cu ochii verzi dandu-mi un zambet larg.

–         Sper , am spus  si i-am raspuns la zambet.Poate nu e chair sfarsitul lumii..totusi.Si tu?Tu ce probleme ai avut ?

–         Nicuna…trebuia sa inventez o scuza ca sa imi spui de ce esti suparata , a spus el relazandu-se in scaun.

Atunci mi-a picat fata..

–         Tu!Tu!Copil rau ce esti!i-am spus in timp ce ma prefaceam suparata.

-Glumeam ma…Am o problema…Am intalnit fata asta in avion si nu stiu cum s-o invit la o intalnire..Vreo idée ?m-a intrebat el cu o fata de catelus.

–         S-ar putea sa am cateva modalitati prin care sa o fac sa accepte.

-Ca de exemplu ? a intrebat el cu un zambet smecher.

-Iti spun dupa ce aterizam , i-am spus scotand limba.

-Ce-ar fi sa imi spui asta la o masa din Ruby Tuesday ? a intrebat el .

-Hmm…ok…dupa care i-am dat un pupic pe obraz.

Cine-ar fi crezut ce eu , cea mai cu picioarele tipa, s-ar duce la intalnire cu un necunoscut , al carui nume nu il cunaste dup ace i-a povestit toata viata ei ?Pai…eu cu siguranta nu as fi crezut dar totusi…daca tot vreau sa imi reincep viata macar sa mi-o reincep cu stil.

N.A.:Heeei!Deci , asta e primul one shoot pe care il scriu deci…ce parere aveti?V-a placut?Cum vi s-au parut personajele ?Dar idea povestii?Spuneti-mi asta printr-un mic (mare daca vreti) comment sau votati stelutele :D.